Herta Muller

Herta Muller

scriitoare
Vârsta: 66 ani
Locul naşterii: Nițchidorf , Timiș
Rezidenţa: Germania
PRO
7
CONTRA
1
Eşti Herta Muller? Scrie-mi un e-mail!
08 octombrie 2009
din 0 voturi

Herta Muller, scriitoare germană de origine română, a câştigat Premiul Nobel pentru Literatură. Herta Muller, scriitoare născută în 1953 într-un sat din Banat, a cîştigat Premiul Nobel pentru Literatură. Este cea de-a 12-a scriitoare care cîştigă Nobelul pentru Literatură. Herta Muller a fost hârţuita de Securitate în anii '80, poliţia secretă ceauşistă propunindu-i în mod constant să colaboreze. Scriitoarea a refuzat, drept pentru care Securitatea a răspîndit zvonul că ar fi racolat-o, pentru a-i distruge astfel imaginea. În paralel, opera publicată i-a fost cenzurată. În 1987, Muller a emigrat în Germania, scăpînd de teroarea Securităţii. Herta Muller este laureată a numeroase premii internaţionale: "Împac Dublin Literary Award", Premiul "Kleist", Premiul, "Franz Kafka", Premiul european "de literatură Aristeion, Premiul Literar al Fundaţiei Konrad Adenauer, Premiul oraşului Berlin, iar din 1999 figurează aproape în fiecare an printre numele potenţialilor câştigători ai Premiului Nobel pentru literatură.

Sursa: HotNews.ro
scrie cornelia
irelevant
relevant
27 septembrie 2010
din 0 voturi

Dialogul Herta Muller-Gabriel Liiceanu, moment istoric pentru cultura română. Înainte de primirea Premiului Nobel, vizitele Hertei Müller în România treceau aproape neobservate - în 2009, scriitoarea a participat în România la un eveniment de provincie, Festivalul de Literatură „Oskar Pastior" de la Sibiu, iar ecourile abia de au trecut graniţele judeţului. Nobelul a schimbat însă radical percepţia publică asupra scriitoarei. Vizita de luni seara a stârnit un interes incredibil în rândul publicului bucureştean, care s-a înghesuit să intre în clădirea Ateneului.Cei care au avut norocul să se afle în sală au asistat la una dintre puţinele dezbateri autentice, fără mănuşi, pe subiectul complicităţii intelectualilor cu dictatura. In dialogul din 27 septembrie cu Gabriel Liiceanu de la Ateneu , Herta Muller a criticat intelectualii români, acuzându-i de falsă rezistenţă şi pasivitate în timpul comunismului.

Sursa: Adevărul
scrie cornelia
irelevant
relevant
27 septembrie 2010
din 1 voturi

Poate nici nu am fost disidentă. Alţii au fost, cei care au scris cărţi cu limbajul curat... Nici nu vreau să fi fost disidentă. Eu am încercat să trăiesc în aşa fel încât să nu răspund pentru ceea ce nu fac. Şi să nu fac şi eu ce mă îngreţoşează la alţii În dialogul dintre Herta Muller şi filosoful Gabriel Liiceanu, dialog denumit simbolic 'Răfuiala cu intelectualii români' ,mărul discordiei a fost angajamentul politic inconsistent al intelectualilor români în comunism, care, chiar dacă au refuzat să laude şi să sprijine sistemul, nici nu au îmbrăţişat vreo formă deschisă de protest politic. Concluzia scriitoarei este necruţătoare: rezistentă prin cultură a intelectualilor este vorba în vânt („cand eu am avut probleme cu dictatura, cei mai mulţi au tăcut"), iar duritatea dictaturii în România se datorează şi intelectualităţii care s-a refugiat în cultură, păstrându-şi astfel o foarte confortabilă neutralitate politică. „Ce vreţi dumneavoastră să laud mi se pare prea puţin, n-am ce să spun. Este o modalitate de a rămâne onest personal, să nu te murdăreşti, dar nu a fost ceva împotrivă dictaturii, care să deranjeze clanul de ceausisti şi securişti. Dacă ar fi fost foarte mulţi care să deranjeze această dictatură, ea nu ar fi putut să se facă tot mai sinistră. Până la urmă, nimeni din Est nu a umblat cu maşină de scris la poliţie ca noi, care trebuia să obţinem permis pentru folosirea ei".

Sursa: Dilema Veche
scrie cornelia
irelevant
relevant
14 aprilie 2010
din 0 voturi

“În România, dictatura trăieşte a doua viaţă” Prezentă la Bruxelles pentru a-şi promova noul volum Atemschaukel (Leagănul respiraţiei), Herta Müller a criticat naivitatea occidentalilor de a integra nişte ţări incapabile să se purifice, oferind exemplul României, unde “o mulţime de oameni care au lucrat pentru Securitate se află acum în poziţii înalte, fără ca acest lucru să deranjeze pe cineva. Nu e un lucru important pentru societate”.

Sursa: bookiseala.ro
scrie cornelia
irelevant
relevant
11 aprilie 2008
din 0 voturi

“Dacă aş trăi în România de acum, aş înnebuni a doua oară” Într-un interviu acordat EVZ, celebra scriitoare germană, născută în România, spune că se simte în continuare urmărită şi că românii de azi nu trăiesc într-o ţară liberă.Ea a declarat:'Bunicul meu era negustor de cereale şi a fost expropriat după război, ca toţi ceilalalţi. Mie, mai târziu, în anchetele Securităţii, mi se spunea, însă, că “mănânci pâine românească” şi “să mă duc la fasciştii mei”. Regimul comunist a folosit aceste lucruri împotriva minorităţilor, care erau socotite singurele vinovate. Statele fasciste erau doar Germania şi Ungaria, de parcă România lui Antonescu nu ar fi fost tot de partea Germaniei. De aceea, consider că adevărul istoric, despre represiunea antisemită din România, trebuie discutat acum, fiindcă acest lucru nu s-a întâmplat până în prezent.'

Sursa: evz.ro
scrie cornelia
irelevant
relevant
27 septembrie 2010
din 0 voturi

'Premiul Nobel m-a schimbat doar la suprafaţă' Premiul Nobel a schimbat-o doar la suprafaţă. Are mai multe conferinţe de presă, dar în rest e aceeaşi. Asta spune Herta Muller, scriitoarea germană de origine română care anul trecut a câştigat prestigiosul premiu şi care a venit să ne viziteze. Herta Muller a venit zâmbitoare şi relaxată la prima sa întâlnire cu jurnaliştii români după decernarea Premiului Nobel pentru Literatură. "M-a schimbat pe dinafară, vedeţi cum sunt aici acum. Altădată când am fost în România n-am avut aşa ceva şi acuma nu mai scap de conferinţe de presă când mă duc pe undeva. (...) Dacă sunt singură sau cu prieteni în viaţa mea particulară, nu s-a schimbat nimic", a declarat Herta Muller.

Sursa: antena3.ro
scrie cornelia
irelevant
relevant
24 septembrie 2010
din 0 voturi

Fiecare trăieşte în istorie, fiecare zi este o părticică milimetrică din istorie. Istoria este viaţa noastră. Despre ce altceva să scriu? Dacă nu mă preocupă istoria, şi suferinţele, şi oamenii care au trecut printr-o dictatură, de ce să mai scriu? Editura Humanitas Fiction a publicat, vara aceasta, ultimul roman al Hertei Müller, Leagănul respiraţiei, apărut în 2009 în Germania, la Carl Hanser Verlag, cu cîteva luni înainte de a i se acorda Hertei Müller Premiul Nobel pentru Literatură. Este un roman despre prietenie şi teroare, despre ce înseamnă să „miroşi a depărtare“ şi să fii „încolţit din afară, găurit pe dinăuntru“, despre nevinovaţii care trebuie să plătească pentru o istorie ticăloasă şi absurdă. Leagănul respiraţiei este povestea deportării într-un lagăr sovietic a unui tînăr german originar din România. Volumul este tradus impecabil în limba română de Alexandru Al. Şahighian, care a reuşit performanţa de a-i face pe cititori să nu simtă că e vorba de o traducere. Leagănul respiraţiei (împreună cu primul roman scris de autoare după ce a părăsit România, Călătorie într-un picior, în traducerea Corinei Bernic) va fi prezentat publicului românesc cu prilejul vizitei Hertei Müller la Bucureşti, în 27 şi 28 septembrie 2010. Cu ocazia prezenţei în România, Herta Müller va susţine un dialog la Ateneul Român, împreună cu Gabriel Liiceanu, şi va acorda autografe pe cele două romane: Leagănul respiraţiei şi Călătorie într-un picior. Revista Observator cultural a realizat, în cursul lunii august, un interviu telefonic cu Herta Müller. În dialogul Bucureşti-Berlin, s-a discutat despre istorie, literatură şi prietenie.

irelevant
relevant
toate textele
 
din 0 voturi

Herta Muller

Herta Muller, originara din Romania (nascuta in 1953), a emigrat in Germania in 1987, fiind la ora actuala o prezenta apreciata la superlativ in spatiul de limba germana, dar si in alte tari europene. Cotidiene de rangul unui Neue Zurcher Zeitung sau Die Welt i-au consacrat ample editoriale, iar prestigioasa revista literara TEXT+KRITIK, ce editeaza numere monografice dedicate exclusiv virfurilor literaturii germane si mondiale, i-a dedicat Caietul 155/2002. De la data stabilirii ei in Germania a fost distinsa cu numeroase si importante premii germane si internationale, printre care Premiile „Ricarda Huch”, 1987, „Kleist”, 1994 si „Joseph Breitbach”, 2003; Premiul european „Aristeion”, 1995, si cel international „IMPAC Dublin” Literary Award, 1998. Din 1999 a fost nominalizata din partea Germaniei pe lista de propuneri pentru Premiul Nobel.

Surse: polirom.ro
scrie cornelia
irelevant
relevant
 
din 0 voturi

Herta Müller și colecționarul de porțelanuri

Cine o cunoaște pe Herta Müller, personal sau din cărțile publicate pînă acum, știe că războiul ei cu poliția politică a regimului comunist nu s-a încheiat odată cu plecarea ei din țară, în 1986, și nici măcar odată cu prăbușirea sistemului comunist, la sfîrșitul lui decembrie 1989. Preocupată să înțeleagă cum a fost posibilă menținerea totalitarismului comunist la putere atîția ani și, în special, consecințele ireversibile pe care dezumanizarea pe scară largă, prin intermediul propagandei, le-a avut asupra mentalității colective, autoarea germană nu s-a sfiit, în fața unei săli în care se afla, pe lîngă foarte mulți oameni tineri, întreaga elită culturală a țării, să rostească răspicat adevăruri incomode pentru mulți dintre cei care, pentru a-și motiva tăcerea acomodantă din timpul comunismului și incapacitatea de a articula o opoziție coerentă și eficientă înainte de 1989, au pretins că refuzul de a scrie omagii sau cărți „pe linie“, conforme cu ideologia oficială, era singura formă posibilă de opoziție față de regimul totalitar al lui Nicolae Ceaușescu.
Confruntarea dintre Herta Müller, cea care nu vrea să uite ceea ce s-a întîmplat în timpul regimului comunist și care scrie pentru că vrea să înțeleagă, și Gabriel Liiceanu, cel care a încercat, după propria-i mărturie, „să se strecoare pe lîngă destinul de minoritar“ al laureatei Nobel, a pus în evidență două tipuri distincte de implicare în realitate: una preponderent etică, cealaltă eminamente estetică. A fost, de fapt, întîlnirea dintre o victimă a poliției politice din România comunistă, care nu și-a arogat nici o clipă un statut de disident și nu a pretins că ar avea o „înțelegere superioară“ a lumii, și un intelectual public remarcabil care, într-una dintre perioadele cele mai dramatice din istoria țării sale, a preferat să se retragă în spațiul securizat al bibliotecii, pentru a-și păstra cuvintele curate. Prestația lui Gabriel Liiceanu din seara de 26 septembrie mi-a adus aminte de personajul lui Bruce Chatwin, Utz, din romanul omonim, publicat în 1989, la Editura Picador din Londra. Pasionat colecționar de porțelanuri, Utz nu are nici o reacție nici cînd Cehoslovacia este invadată de trupele naziste, nici cînd comuniștii preiau puterea, la sfîrșitul războiului. Singura lui pasiune este să-și sporească și să-și protejeze prețioasa colecție de porțelanuri, surd și orb la tragediile succesive care se petrec sub ochii săi. A-ți păstra cuvintele curate este, cu siguranță, un deziderat demn de respect, dar nu și atunci cînd pui curățenia Operei mai presus de suferințele concetățenilor tăi. Pentru că avem șansa să trăim într-o societate democratică, ce, în pofida imperfecțiunilor sale este, totuși, singura lume liberă, nu cred că avem dreptul să-i disprețuim sau să-i acuzăm pe cei care n-au vrut sau care, din diverse motive, n-au putut să-și asume riscuri în regimul comunist. Dar cred că le putem cere să fie onești cu ei înșiși și să nu-și cosmetizeze retrospectiv biografiile. Este ceea ce a făcut Herta Müller la București. A refuzat, cu alte cuvinte, să accepte că o colecție de porțelanuri (indiferent de valoarea lor estetică și economică) alcătuită în vremuri tragice este o formă de opoziție. E mult? E puțin? E suficient, cred, pentru o dezbatere reală despre distincția între supraviețuire și disidență.

irelevant
relevant

Comentarii


Ştiri cu Herta Muller


Nu sunt articole cu această faţă-de-mase.

Cele mai noi comentarii

incompetenta... »
Theodor sau Toader... »
Ce ar trebui spus?... »
Autentificare:
Username:
Password:
Nu ai cont? Inregistreaza-te